Aşadar, “La bulivard, birjar!”.

     Am început incursiunea din zona Pieţei Unirii, punctul de start fiind tradiţionalul Han al lui Manuc pentru a-mi călăuzi paşii prin centrul istoric al oraşului, o zonă împânzită de clădiri care par să te indemne la un popas, la câteva clipe în care să le admiri şi să le asculţi povestea fiecăreia, o poveste lungă, dar cu un final mai puţin fericit. O poveste ale cărei personaje erau la început domniţe cochete şi gentilomi a căror zporovăiala răsuna din trăsuri ce lunecau leneş pe străzi, o poveste a carei acţiune era insufleţită de serate, de piese de teatru şi spectacole de operă.

     Povestea continuă cu o perioadă a marilor distrugeri şi demolări, timp în care vechile clădiri de acum urmăreau neputincioase cum suratele lor, unele poate mai frumoase şi mai preţioase decat ele, intrau sub lamele buldozerelor pentru a face loc coloşilor arhitecturali. Finalul povestii este însă şi mai trist; clădirile sunt acum şi mai supărate, chiar negre de supărare. Să fie oare de vină praful gros care le acoperă frumuseţea? Sau sfidătoarele panouri publicitare? Sau oare lamele altor buldozere concepute să fie mai performante pentru a strivi acum cu şi mai multa uşurinţă ceea ce a mai rămas din vecinele lor? Sau poate sentimentul de groază că va veni o zi când acei coloşi din metal şi sticlă vor privi către ele triumfător, spunându-le răutacios: Oricum nimănui nu-i mai pasă de voi, nimeni nu vă mai vedea frumuseţea de odinioară.

     Sau poate subredele podeţe ce se întind peste noile săpături şi-i determină pe turişti să îşi concentreze atentia asupra riscului la care se supun cu fiecare pas făcut, în loc să aibă răgazul pentru a admira măiestria de care arhitectii au dat dovadă în zamislirea acestor clădiri.

    Cu toate presiunile pe care le resimte, partea istorică a capitalei încă mai stăruie în a ne convinge că este o zona ce merită a fi vizitată, o zonă ce mai are încă multe de oferit şi de descoperit, o zona unde vei avea parte deopotrivă de o atmosferă boemă, distinctă în amalgamul bucureştean, de linişte pe străduţele întortocheate, de exaltare a simţului vizual la Hanul cu Tei, de distracţie pentru toate gusturile în cluburile ce împânzesc subsolurile clădirilor, de o bere rece la orice oră la una dintre terasele ce se găsesc la fiecare pas sau de o narghilea în micuţele şi intimele cafenele ce se îngrămădesc pe Valea Regilor. 

Rezultatul aici

Cartea de vizita tinuta in buzunar de un criminalist.

O carte de vizita ingenioasa a unui papusar.

Cartea de vizita a unui magazin de cadouri

Un hair & make-up artist cu idei originale.

O carte de vizita a unui avocat specializat in divorturi.

Repara ce a stricat avocatul specializat in divorturi.

Cartea de vizita a unui producator de mobila.

Este a unui headhunter. Si se mananca. Nu headhunter-ul, ci cartea de vizita..

Medic specializat in acupunctura.

Cartea de vizita a unui dentist.

Daca te plictisesti asteptand..

Cartea de vizita a unui artist care lucreaza cu fibre sintetice.

Un designer.

Cartea de vizita a unei companii de haine.

Culcat. In picioare! Culcat! In picioare!

Cartea de vizita a unui instructor de fitness.

Trebuia sa fie din hartie?

Trist, dar adevarat!

Despre ce este vorba mai exact? Pai să le luăm pe rând.

În primul rând site-ul nu mai este pe Joomla cum era iniţial. Designul a rămas în mare acelaşi dar site-ul e realizat acum în totalitate de mine, fără un CMS anume. Mai am mult de lucru la panoul de administrare, dar deocamdată e bine aşa.

În al doilea rând atât blogul cât şi forumul nu mai sunt acum pe subdomenii ale domeniului www.idorneanu.ro, ci sunt create ca directoare pe acel domeniu. Cu alte cuvinte http://blog.idorneanu.ro s-a transformat în http://www.idorneanu.ro/blog şi deasemenea http://forum.idorneanu.ro s-a transformat în http://www.idorneanu.ro/forum.

Momentan am lăsat şi vechile subdomenii pentru ca ele sunt încă indexate de google, dar am făcut un redirect din .htaccess spre domeniile noi. Cu alte cuvinte tot ce se accesează de pe vechile subdomenii va face redirect la noile directoare. Acest lucru se va întampla pînă când “Nenea Google-ul” va binevoi să scoată din indexare subdomeniile vechi şi le va indexa pe cele noi.

Toate bune!

Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne. Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa.

Cateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul Raului cu nevasta sa. Dintr-odata aceasta cade in apa. Cum omul se puse iarasi pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine.
Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in brate.
- Asta este nevasta ta? intreaba el.
- DA! urla omul.
Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti:
- Indraznesti sa ma minti?!! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!!
Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore:
- Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund?!

Daca spuneam “nu” la Penelope Cruz , data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus “nu”, a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus “da”, mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns cu “da” de prima data.

Morala: Barbatii mint numai din motive perfect oneste si logice. INTOTDEAUNA